Hallstatt

Hello, mandrutelor,

Continuam seria #CosanzeneCalatoare cu un ghid deliat despre vacanta in Austria. Foarte multe mi-ati scris in aceasta perioada si m-ati intrebat ce traseu si obiective turistice am ales pentru aceasta calatorie, asa ca am decis sa fac un material in care sa va spun tot. Eu sper sa va fie de ajutor 🙂

Aceasta a fost o vara destul de aglomerata pentru noi, motiv pentru care aproape ca nici nu am iesit din Bucuresti. Imediat ce Alex a terminat cu examenele si a avut o saptamana de concediu, am decis sa plecam intr-un loc cat mai linistit. Voiam mare, insa cu totii stim ca dupa o vacanta la mare vii mai mult obosit decat relaxat. Chiar daca eram la limita cu timpul, am decis sa riscam si am ales Austria. Aveam nevoie de mult zen, de dimineti cu rasarituri de poveste, de verde (mult verde), de peisaje care iti taie respiratia.

Nu am avut timp nici pentru a planifica vacanta. Am plecat la drum sambata dimineata, la ora 4:00, fara nici cea mai mica idee despre ce vom face si unde ne vom caza.

Imediat ce am iesit din tara am oprit la primele tonete care se gasesc pe marginea drumului si am cumparat vigneta atat pentru Ungaria, cat si pentru Austria.

https://www.instagram.com/p/Bnx_cPRnVA9/?taken-by=cosanzene.ro

IMPORTANT: din cate am citit pe forumuri, nu poti intra in Austria fara vigneta, sperand ca o cumperi pe drum. Talonul trebuie sa fie deja lipit pe parbriz, altfel risti sa iei o amenda destul de usturatoare.

Pentru prima noapte am book-uit o camera la un hotel din Viena cu doar cateva ore inainte de a ajunge; am stat la Austria Trend Hotel Doppio, un hotel cu parcare (tinem foarte mult la masinuta noastra si peste tot am cautat cazare cu locuri si pentru masini) la 3,5 km de centru.

https://www.instagram.com/p/BnwrcDmFy9Q/?taken-by=cosanzene.ro

Am ajuns destul de tarziu, fix cand se intuneca, asa ca nu am putut face foarte multe. Imediat ce am facut check-in-ul si am lasat bagajele in camera, am luat-o la pas prin Viena sa ne dezamortim putin. Dupa cativa kilometri si multe, multe poze, am ajuns la Schachtelwirt, unul dintre primele locuri recomandate pe TripAdvisor pentru mancare; Alex si-a luat ceva vegan, eu am decis sa merg pe o mancare traditionala (nu sunt vegetariana, acasa mananc carne o data pe saptamana sau chiar mai rar – cand gateste Marius ceva de la care nu ma pot abtine), asa ca m-am lasat pe mana chelnerului care mi-a recomandat un fel de mancare cu muuuulta carne de porc (cu grasime), sorici prajit, varza acra si niste chiftele din paine. A fost prea gras pentru mine, asa ca am mancat mai mult din mancarea lui Alex.

A doua zi: Fara sa vrem, am gasit cea mai buna cazare 

In seara pe care am petrecut-o in Viena, am stat putin pe google si am cautat ce am putea vedea in urmatoarea zi. De la recomandare la recomandare, am ales sa facem Hallstatt si imprejurimile. Nu ne-am cazat in orasel, erau doar cateva hoteluri cu parcare privata, insa pretul unei camere depasea 1000 de lei pe noapte fara mic dejun, asa ca am decis sa ne cazam la cativa km (13 mai exact) de Hallstatt – oraselul se numeste Gosau si este cel mai zen loc pe care l-am vazut pana acum. Iarba verde la tot pasul, munti si creste cat vezi cu ochii, vacute pe pasuni si oameni calzi si prietenosi. Am stat la Gasthof Brandwirt, unde pentru 10 euro in plus de persoana am avut si mic dejun bun si gustos. Faptul ca am ales sa stam aici a fost probabil cea mai buna decizie din aceasta vacanta pentru ca la doar cativa km de noi se afla unul dintre cele mai frumoase lacuri ale Austriei – Gesausse. Am descoperit aceasta minunatie din intamplare, cand am hotarat sa facem cativa pasi pentru a ne dezamorti corpurile incordate de la atata drum.

Pentru ca Alex isi dorea foarte mult sa se plimbe cu bicicleta pe cararile muntilor din Austria, am facut un compromis, am renuntat la rochite si m-am echipat corespunzator pentru o tura de cativa zeci de km cu biclele la apus. Spre dezamagirea noastra, un singur magazin era deschis (la ei totul se inchide destul de devreme, pana in 20:00), iar toate biclele de aici erau inchiriate. Ne-am intors la hotel, ne-am schimbat din nou si am urcat in masina. In loc sa facem stanga, pe unde am venit, am ales sa mergem in dreapta… si in doar 5 km am ajuns in Paradis: munti stancosi de un gri rece perfect, acoperiti din loc in loc cu braduti verzi perfecti, se oglindeau intr-un lac cu apa limpede ca lacrima. Undeva, departe, intr-un colt al muntilor isi facea veacul ghetarul Dachstein. A fost atat de frumos incat am uitat sa mai plecam; ne-am pozitionat intr-un colt al lacului, am stat la povesti si am admirat “pictura” din fata noastra.

https://www.instagram.com/p/Bn36C4ZFNei/?taken-by=cosanzene.ro

 

A treia zi: Cum era sa ne luptam cu ursul

In sfarsit simteam ca aceasta incepe sa arate precum vacanta la care am visat, motiv pentru care am ales sa mai ramanem o noapte in Gosau si sa ne bucuram de natura. De fel nu sunt o persoana matinala, insa in acea dimineata m-am trezit mai devreme decat Soarele, m-am imbratisat cu patura (pufurile ramasesera in masina) si am iesit pe terasa. Nu am facut nimic. Doar am stat cu ochii deschisi si am lasat ca timpul sa se desfasoare in voie.

https://www.instagram.com/p/Bn0KXf9Fh4C/?taken-by=cosanzene.ro

 

Dupa o cafea uriasa (nu mai bausem de zeci de ore o cafea calda, facuta chiar asa cum vrem noi) si un mic dejun copios, am plecat din nou la drum, cu intentia de a cuceri muntii. Am urcat cu telecabina pentru a face un traseu pana la Kornerhutte. Pe pancarta era trecut ca traseu usor, de doar o ora jumatate. Numai ca a fost de patru ore. Doar dus. Si era in toate felurile, dar sub nicio forma usor. O poteca micuta cu stanci uriase in stanga, o prapastie de iti tremurau picioarele doar cand aruncai o privire in dreapta si doar pietre ce iti fugeau de sub picioare la fiecare pas. Cu aceasta ocazie mi-am dat seama ca nu mi-e frica doar de serpi ci, mai nou, si de inaltimi. Colac peste pupaza, la intoarcerea de pe traseu, fix la cativa zeci de metri de portita care duce catre drumul turistic si telecabina, cand ne asezaseram si noi la umbra copacilor sa ne tragem sufletul, sa bem putina apa si eu sa ma plang ca nu mai pot face un alt pas, am auzit un sunet destul de infricosator. Am facut liniste. Inca o data… acelasi sunet. Ne-am uitat unul la altul si, fara sa mai spunem ceva, am sarit ca arsi de pe bustean si, cu ultimele puteri, am luat-o la fuga de ne scaparau picioarele, fara sa mai privim inapoi. In viata mea nu am urcat in fuga un deal. Ne amintim des de acest moment si radem inca speriati de ce s-ar fi putut intampla daca eram mai departe de telecabina.

https://www.instagram.com/p/Bn28Y7UF4fn/?taken-by=cosanzene.ro

Am ajuns dupa orele pranzului la cazare si am decis sa nu lenevim (nu suntem deloc genul care sa stea locului), asa ca dupa un dus si o noua rochita eram din nou in masina – de data aceasta catre Hallstatt, oraselul instagramabil pe care toata lumea il lauda. Si credeti-ma, chiar merita toate laudele.

Drumul ne-a dus printr-un tunel destul de lung, din care nu vedeam mare lucru. Imediat ce tunelul a ramas in spate, in fata s-a deschis parca o usa catre rai: un orasel construit la poalele muntelui si scaldat de apele unui lac. Usor grabiti sa avem timp sa facem cat mai multe, am parcat masina intr-o parcare cu plata (preturile sunt destul de maricele, cativa euro pe ora) si am grabit pasul pentru a vedea in fata noastra un funicular care parea sa duca intr-o zona cu vedere faina. 10 minute mai tarziu si cu 16 euro/ persoana mai saraci eram pe World Heritage Skywalk, la 350 de metri deasupra acoperisurilor caselor de poveste din Hallstatt, cu o priveliste ce iti taie respiratia. In zona se poate vizita si cea mai veche mina de sare, insa cand am ajuns noi se inchidea (inca un motiv pentru a reveni in Austria).

https://www.instagram.com/p/Bn5hTELloYY/?taken-by=cosanzene.ro

Hallstatt este un orasel cochet tare, cu oameni frumosi, plin de verdeata si de culoare si isi merita titlul de Cel mai frumos oras de munte din Europa. Fara sa stim incotro mergem, ne-am lasat pierduti pe stradute si de fiecare data am ajuns in locuri cu adevarat minunate <3

Mi-as fi dorit tare mult sa fac un vlog din aceasta vacanta, a fost ceva magic si chiar merita sa surprind totul intr-un clip la care sa ma uit de fiecare data cand vreau sa evadez din rutina.

Revin si cu partea a doua a acestei vacante in scurt timp.

https://www.instagram.com/p/Bn8s5KnFBs5/

Comments

comments